Centrala de la Cernavodă revine în funcțiune după oprirea provocată de nivelul scăzut al Dunării. Ce se întâmplă cu al doilea reactor

Reactorul a revenit în Sistemul Energetic Național, iar după finalizarea procedurilor de pornire poate furniza aproximativ 700 de megawați, echivalentul a aproape 10% din producția zilnică de electricitate a țării.

Reactorul a fost reconectat la rețea vineri, 6 noiembrie, după ce specialiștii au constatat că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru repornirea în siguranță.

Puterea a fost crescută treptat, conform procedurilor tehnice, iar sâmbătă, 7 noiembrie, Unitatea 1 a ajuns la regimul normal de funcționare.

Potrivit datelor prezentate de Televiziunea Română, revenirea reactorului înseamnă introducerea în sistem a unei capacități de aproximativ 700 MW. Această cantitate poate acoperi aproape 10% din producția națională zilnică de energie electrică.

De ce a fost oprită centrala de la Cernavodă

Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, din cauza debitului foarte scăzut al Dunării. Nivelul apei nu mai permitea asigurarea condițiilor necesare pentru răcirea reactorului.

Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2. Astfel, centrala de la Cernavodă a rămas fără producție de energie electrică pentru o perioadă de aproape trei luni.

Pentru repornirea primului reactor a fost necesară creșterea nivelului Dunării. Potrivit informațiilor prezentate de TVR, nivelul apei la Cernavodă a ajuns la aproximativ 2,08 metri, față de 1,70 metri în momentul opririi Unității 1.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a desfășurat lucrări de dragaj pentru menținerea adâncimilor necesare. Aproximativ 300.000 de metri cubi de material au fost îndepărtați din albia fluviului.

România a pierdut peste 200 de milioane de euro în perioada opririi

Oprirea reactoarelor a avut consecințe și asupra costurilor de aprovizionare cu energie. În perioada în care centrala nu a produs electricitate, România a fost nevoită să acopere necesarul din alte surse și, în anumite intervale, prin importuri.

Potrivit estimărilor prezentate de TVR, pierderile asociate perioadei de oprire s-au ridicat la peste 200 de milioane de euro, în special din cauza energiei cumpărate de pe piețele externe la prețuri ridicate.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că revenirea reactorului va contribui la reducerea importurilor, în special în intervalele de seară, când consumul este ridicat.

„În perioada următoare va atinge maximul de producție și va fi o cantitate importantă de energie pe care nu va trebui să o mai importăm în orele de seară, ceea ce va face sistemul energetic mai rezilient”, a afirmat ministrul.

Când ar putea fi repornit și reactorul 2

Unitatea 2 a centralei rămâne oprită. Repornirea acesteia depinde de evoluția debitului Dunării și de îndeplinirea condițiilor tehnice necesare pentru răcirea simultană a celor două reactoare.

Funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume importante de apă, ceea ce influențează nivelul din bazinul de aspirație al centralei. Din acest motiv, specialiștii trebuie să se asigure că există suficientă apă pentru ca și al doilea reactor să poată funcționa în condiții de siguranță.

O decizie privind repornirea Unității 2 era așteptată în cursul săptămânii de după 9 noiembrie, însă nu fusese anunțată o dată certă pentru reconectarea acesteia.

Expertul în energie Dian Popescu avertizează că oprirea centralei de la Cernavodă ar putea avea un impact major asupra sistemului energetic, România urmând să înregistreze marți cel mai mare preț al energiei electrice din 2026

Câtă energie produce centrala în mod normal

Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă are două unități de producție, fiecare cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW.

Atunci când ambele reactoare funcționează, centrala asigură în jur de 20% din producția de energie electrică a României. Energia nucleară este importantă pentru stabilitatea sistemului deoarece poate furniza electricitate în mod constant, indiferent de variațiile vântului sau ale radiației solare.

Revenirea Unității 1 readuce în sistem aproape jumătate din capacitatea nucleară instalată a centralei. Repornirea celui de-al doilea reactor ar permite reluarea producției la nivelul obișnuit, dacă vor fi îndeplinite toate condițiile de siguranță.