Actualitate· 7 min citire

Interviu cu Mariana Starciuc, autoarea textului câștigător al concursului de dramaturgie Focus Drama: Ro

Mariana Starciuc

Mariana Starciuc

Scris de Paduraru Georgiana Publicat: 29 oct. 2018, 16:19

Tără(z)boi este textul câștigător al concursului de dramaturgie Focus Drama: Ro cu tema ”Diferitele genrații în căutarea diferitelor Românii”, lansat de Teatrul de Nord la începutul lunii iulie 2018.

Premiera spectacolului Tără(z)boi, regia Ovidiu Caița, va avea loc duminică 11 noiembrie 2018, ora 19.00, Teatrul de Nord - Sala Mare.

Mariana Starciuc: ”Sunt sensibilă la poveștile de viață ale unor oameni, mă revoltă prostia, absurditatea realității de azi.”

Sunteți câștigătoarea concursului de dramaturgie Focus Drama: Ro lansat de Teatrul de Nord Satu Mare. Care este povestea piesei Tără(z)boi? Ce v-a determinat să scrieți acest text?

Ideea de a scrie o piesă de teatru despre războiul transnistrean m-a chinuit vreo jumătate de an, determinante fiind destinele dramatice ale unor oameni marcați de conflictul în cauză. E vorba despre moartea tatălui unei colege, un pădurar care a condamnat din start războiul. E povestea de viață a unui consătean, un mare patriot, dedicat cauzei naționale, care a rezistat condițiilor inumane din pușcărie, și care și-a pierdut cel mai bun prieten în acest flagel. La baza piesei e și istoria (auzită de la cunoscuții mei din stânga Nistrului) unui mercenar tânăr, venit, fără cunoștință de cauză, dintr-o pușcărie din Rusia, să lupte pe un pământ străin, unde și-a găsit sfârșitul. Totodată am fost impresionată și de unele adevăruri relatate de martorii oculari ai dezastrului referitoare la interesele meschine, falsul patriotism, la goana după avere și bani a celor din spatele frontului. Alte istorii reale stau la baza acestui text: cadavrul carbonizat găsit de niște săteni și dilema în care s-au aflat zile în șir dacă să-l îngroape ca pe un erou ori să-l arunce la o margine de prăpastie ca pe un dușman, destăinuirile unor falși apărători ai integrității care furau din casele refugiaților. Subiectul piesei este dureros. Or înrolați ca voluntari pentru apărarea Patriei, mulți oameni admirabili și demni de respect și-au pierdut viețile pentru o cauza nobilă. Am considerat necesar să abordez și alte aspecte, mai puțin cunoscute, ale unor adevăruri mai greu de acceptat.

Care sunt temele care vă atrag cu predilecție și pe care le regăsim în piesele dumneavoastră?

Trăiesc într-o țară a minunilor, cu subiecte ieșite din comun, absurd chiar: expulzarea oamenilor din țară, violarea de către medici a pacientelor din spitalul psihoneurologic, nevalidarea de către instanțele judecătorești a mandatului pentru primarul ales de popor, înflorirea corupției la toate nivelurile, lipsa protecției sociale, migrația în masă a poporului, condiția socială a artistului, interesele meschine și josnicia politicienilor etc. Acestea și altele sunt teme dureroase, ce ar putea deveni material de investigație pentru creatorii de teatru. În textele mele descriu istorii care m-au afectat personal sau au fost trăite de apropiații și cunoscuții mei. M-a interesat condiția copiilor crescuți prin Skype, ca rezultat al fenomenului migrației și am descris această dramă, m-a interesat felul în care mass-media manipulează opinia publică și distruge viețile omenești, am avut tangențe directe cu angajații din sistemul medical, am cunoscut revoltele pacienților și le-am transpus într-un scenariu de film; am întîlnit oameni desconsiderați, discriminați pentru religie sau din cauza etniei, dramele lor oglindindu-le în dramaturgia scenică. Nu pot spune că aleg temele, mai degrabă ele mă aleg. Mă interesează dramaturgia prezentului, condiția omului în societate, problemele actuale cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi. Sunt sensibilă la poveștile de viață ale unor oameni, mă revoltă prostia, absurditatea realității de azi. Întotdeauna însă am elogiat și valorile general-umane, am creat și personaje care speră, iubesc și luptă.

Faceți parte dintr-o generație consistentă de dramaturgi tineri pe cale de afirmare sau e vorba de fenomene răzlețe?

Cred că e vorba doar de ceva răzleț. Textul Tără(z)boi l-am scris în cadrul rezidenței de scriere dramatică „Drama 5, 2018”, un proiect REACTOR de creație și experiment. Apar multe texte în urma unor ateliere de creație, proiecte, rezidențe… aceste evenimente ne motivează să scriem. Nu știu dacă avem o generație de dramaturgi, mai degrabă există o generație de oameni de teatru, care fac și regie, și actorie, și impresariat, și mai scriu și piese. Scriu texte regizorii, fiindcă tot ei le montează, se practică pe scară largă elaborarea textului în colectiv cu implicarea membrilor echipei. Textul se naște într-un proces colectiv. Nu prea se scrie dramaturgie de dragul scrisului, nu prea importantă mai este meseria de a scrie piese de teatru. Apar sporadic texte noi, nume noi de dramaturgi și, în cazul în care sunt motivați de regizori ori de comunități teatrale continuă să scrie piese de teatru. Dacă n-ar exista concursurile de dramaturgie și alte proiecte, probabil, că nici chiar fenomenele răzlețe nu s-ar produce. După toate lucrurile frumoase care mi s-au întâmplat vara aceasta la Reactor, după ce am aflat că sunt câștigătoarea Concursului de Dramaturgie „Focus Drama: Ro” și textul meu se montează la Teatrul de Nord din Satu Mare, sunt motivată să scriu, să mă exprim și să mă impun ca dramaturg.

Sunteti un dramaturg protectiv cu propriile texte sau le oferiți regizorilor libertatea de a le modifica după bunul plac?

Sunt un dramaturg modest… În cazul în care textele mele provoacă regizorii sunt un dramaturg fericit și le ofer libertatea de a le modifica. Dacă textul l-a provocat, înseamnă că suntem pe aceeași undă, ne macină aceleași întrebări, căutăm aceleași răspunsuri. Accept să fie modificată structura, să se taie în cazul în care se repetă anumite detalii, să fie accentuate unele idei importante. Accept modificările în măsura în care nu sunt în detrimentul conceptului dramaturgic și nu denaturează mesajul pe care vreau să-l transmit.

Textul dumneavoastră, Tără(z)boi, este scris în graiul moldovenesc specific Republicii Moldova, prezentând o temă delicată pentru zona de unde proveniți și anume cea a războiului din Transnistria. Cum credeți că va fi receptat aici, la Satu Mare?

Textul e scris în graiul moldovenesc al limbii române. Tema, delicată și dureroasă în orice context geografic ar fi plasată, este una general-umană. Războaiele, conflictele armate, cu părere de rău, persistă pe glob. E trist și tragic faptul că mii de oameni mor zilnic, nu contează în ce colț al lumii, în Georgia, Ucraina ori în alt spațiu geografic. E grav faptul că oamenii mor și omoară. Ideea pe care o transmite textul meu este că războaiele sunt jocuri murdare, provocate de lideri politici influenți, care au interese meschine și care manipulează oamenii pașnici. În timp ce oamenii luptă între ei având drept pretext ura etnică, religioasă, ideologică etc., cei mari, provocatorii, profită, se îmbogățesc, fac afaceri pe seama dezbinării umane. Cred că textul meu va fi înțeles și receptat, fiindcă războiul e o dramă umană, universală.

Mariana STARCIUC este absolventa Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, specialitatea Dramaturgie și Scenaristică, curs coordonat de Angelina Roșca și Mihai Poiată. A urmat cursurile de masterat „Scriere Dramatică” la Universitatea de Arte din Târgu Mureș sub îndrumarea Alinei Nelega. Scrie scenarii pentru filme și piese de teatru, printre care: ”Geamul” - Premiul pentru Dramaturgie, 2013, UNITEM; ”Matrioshka.md”, spectacol-lectură prezentat la Festivalul de Dramaturgie Contemporană Verbarium, ediția I, regie Sava Cebotari; ”Povestea leneșului” - Mențiunea Ministerului Culturii pentru Dramaturgie, 2014; ”Mi(n)ority”, regie Slava Sambriș; ”Oral”, spectacol-lectură la Teatrul Ariel Târgu Mureș; ”Crescuți prin Skype”, prezentat în cadrul proiectului Next Stage Europe, Berlin; ”Dragostea nu doare”, regie Ianoș Petrașcu; ”Fântânile”, scenariu de lungmetraj, regie Radu Zaporojan; ”Plus Minus Unu”, scenariu de scurtmetraj, regie Ion Borș; ”Din inima Moldovei”, scenariu de lungmetraj, regie Ion Usatâi.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Satu Mare și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate