Fostul preşedinte republican Donald Trump se va confrunta cu vicepreşedinta democrată Kamala Harris la alegerile prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie, după ce preşedintele democrat Joe Biden s-a retras din cursa pentru un nou mandat prezidenţial.
Există însă mai mulţi aspiranţi care provin din diverse formaţiuni politice, altele decât Partidele Democrat şi Republican. Agenţia de presă Reuters trece în revistă toţi candidaţii la scrutinul din 5 noiembrie.
Partidul Democrat – Kamala Harris
Harris, în vârstă de 60 de ani, a câştigat nominalizarea Partidului Democrat după ce Biden a renunţat să mai candideze pentru un nou mandat de preşedinte. Acest lucru le-a permis democraţilor să prezinte o viziune americană reînnoită, în contrast cu agenda lui Trump, mai ales că democraţii încearcă să-şi recapete atractivitatea în rândul tinerilor alegători, a persoanelor de culoare şi a femeilor din suburbii.
Fostă senatoare, procuror general al Californiei şi procuror în San Francisco, Harris a devenit prima femeie şi prima persoană de culoare care a ocupat funcţia de vicepreşedinte după ce Biden a ales-o ca parteneră de tandem în 2020. Dacă va câştiga, ea ar fi prima femeie care va deveni preşedinte în istoria de 248 de ani a naţiunii.
Sondajele de opinie arată că Harris este într-o cursă strânsă cu Trump. Ea menţine un uşor avantaj, de 46% faţă de 43%, în faţa candidatului republican Donald Trump, în intenţiile de vot ale americanilor înaintea scrutinului din 5 noiembrie, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos publicat la 22 octombrie.
Alte sondaje arată că Harris şi partenerul ei de tandem, guvernatorul Minnesota Tim Walz, se află în cursă strânsă în cele şapte state cheie care ar putea decide alegerile: Wisconsin, Pennsylvania, Georgia, Arizona, Carolina de Nord, Michigan şi Nevada.
Harris a făcut din drepturile reproductive şi din libertăţile personale un strigăt de război şi susţine o lege naţională care să statueze accesul la avort în condiţii de siguranţă.
Planurile ei economice includ reduceri de taxe pentru majoritatea americanilor, interdicţii de creştere a preţurilor, locuinţe mai accesibile şi un nou credit fiscal pentru copii, precum şi eforturi de stimulare a producţiei interne. Ea a propus creşterea cotei impozitului pe profit la 28% de la 21% şi eliminarea impozitelor pe bacşişuri.
Harris a promis totodată controale mai stricte în materie de imigraţie şi fentanil la graniţele SUA. Poziţiile ei în materie de climă şi energie sunt similare cu cele avute de Biden, care a făcut o prioritate din lupta împotriva schimbărilor climatice.
Harris a fost percepută ca având o atitudine prietenoasă faţă de tehnologie, chiar dacă a vorbit şi despre presupusele probleme de concurenţă neloială şi de confidenţialitate. Totodată, actuala vicepreşedintă a SUA a căutat să liniştească donatorii că sprijină capitalismul.
În ceea ce priveşte politica externă, se aşteaptă ca Harris să urmeze în mare măsură ”manualul” lui Joe Biden cu privire la probleme cheie precum Ucraina, China şi Iran.
De asemenea, ea a făcut presiuni asupra premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru un acord de încetare a focului în Fâşia Gaza, dar a adoptat în paralel o linie dură la adresa Hamas, spunând că gruparea militantă palestiniană trebuie „eliminată”. Totodată, Harris rămâne angajată faţă de politica SUA de înarmare a Israelului.
Asociaţii sindicale importante, între care Service Employees International Union (SEIU), United Auto Workers şi American Federation of Teachers, au susţinut-o. O susţin şi foşti oficiali militari americani, directori de companie şi chiar şi numeroşi foşti oficiali republicani de rang înalt.
Partidul Republican – Donald Trump
Trump, în vârstă de 78 de ani, a obţinut nominalizarea republicană în iulie şi aceasta este a treia sa candidatură consecutivă la Casa Albă, după ce a pierdut alegerile din 2020.
Trump continuă să repete afirmaţia falsă că democraţii au furat alegerile din 2020 în timp ce face campanie pe fondul unor provocări judiciare fără precedent, inclusiv o nouă punere sub acuzare ca urmare a eforturilor sale de a inversa rezultatul alegerilor din 2020, câştigate de Joe Biden.
În funcţie din 2017 până în 2021, el a calificat acuzaţiile care îi sunt aduse în patru dosare penale drept un atac politic, jurând „răzbunare” împotriva presupuşilor săi duşmani şi abordând o retorică din ce în ce mai distopică, remarcă Reuters. El a făcut, de asemenea, comentarii de rău augur despre Statele Unite şi a ameninţat că va desfăşura armata pe plan intern.
Agenda politică extinsă a unui grup de reflecţie prietenos cu Trump, „Proiectul 2025”, ar viza, printre alte planuri, independenţa Departamentului de Justiţie. Trump a încercat să se distanţeze de proiect, în ciuda implicării unor foşti asistenţi ai săi şi a lui Vance însuşi. Trump doreşte totodată să aibă puterea de a înlocui lucrătorii din serviciul public federal cu indivizi fideli lui.
Trump a devenit primul fost preşedinte american condamnat pentru o infracţiune în mai, la New York. De asemenea, Trump a fost primul preşedinte supus unei proceduri de destituire în două rânduri. El neagă faptul că ar fi comis vreo infracţiune.
Trump, care l-a ales pe senatorul american JD Vance din Ohio drept partener de candidatură, a refuzat să se angajeze să accepte rezultatele din 2024 sau să excludă posibile violenţe politice, în condiţiile în care el şi republicanii pregătesc terenul pentru a contesta o potenţială pierdere a alegerilor, potrivit Reuters. Magnatul american a promis că îi va graţia pe susţinătorii închişi pentru atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA şi a ameninţat că va trimite în judecată oficiali electorali, donatori, compania Google şi alţii dacă va câştiga scrutinul prezidenţial.
Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va mai candida dacă va pierde scrutinul prezidenţial.
Trump este cel mai în vârstă candidat la preşedinţia SUA şi, dacă va câştiga alegerile din 5 noiembrie, ar deveni al doilea cel mai în vârstă preşedinte al naţiunii. S-a confruntat cu două tentative de asasinat, una la un miting de campanie din Pennsylvania, în iulie, şi alta, în septembrie, lângă unul dintre terenurile sale de golf din Florida.
În ceea ce priveşte politica externă, Trump a promis că va schimba în mod fundamental relaţia SUA cu NATO şi că va pune capăt războiului din Ucraina cu posibile discuţii de pace care ar putea impune Kievului să cedeze teritorii. Fostul preşedinte a declarat că gruparea islamistă palestiniană Hamas trebuie „zdrobită” şi a promis că va fi mai dur cu Iranul, dar a oferit puţine detalii sau propuneri concrete.
Trump a făcut din imigraţie un subiect principal, promiţând deportări în masă, inclusiv a unor imigranţi legali haitieni cărora li s-a acordat statutul de protecţie temporară în Springfield, Ohio. Trump ar pune capăt dreptului de dobândire automată a cetăţeniei SUA prin naştere pe teritoriul american şi ar extinde interdicţia de călătorie pentru persoanele din anumite ţări. Fostul preşedinte şi-a asumat totodată meritul pentru hotărârea Curţii Supreme din SUA care a eliminat dreptul constituţional la avort prin anularea hotărârii istorice Roe vs. Wade şi şi-a exprimat opinia că legile avortului ar trebui lăsate la latitudinea statelor. Trump a spus că nu sprijină interzicerea contracepţiei.
În privinţa economiei, Trump ar impune tarife mari asupra bunurilor importate şi asupra anumitor companii şi ţări. El s-a angajat să pună capăt impozitelor pe bacşişuri şi orelor suplimentare, să scadă impozitul pe profit pentru corporaţii şi să permită accesul la terenurile federale pentru companiile străine şi pentru construcţia de locuinţe. El a promis, de asemenea, că va anula o mare parte din deciziile lui Biden în domeniul schimbărilor climatice. Trump s-a confruntat cu critici, inclusiv din partea unor republicani, pentru atacurile personale împotriva lui Harris, între care asupra rasei şi genului acesteia.
Trump l-a numit pe fostul democrat Robert F. Kennedy Jr. în echipa sa de tranziţie şi a spus că îl va coopta pe miliardarul Elon Musk, un susţinător al său, pentru a soluţiona chestiunea eficienţei guvernamentale.
Candidatura sa a fost susţinută, între alţii, de Ordinul Fratern Naţional al Poliţiei şi de alte grupuri ale poliţiei.
Partidul Libertarian – Chase Oliver
Deşi Partidul Libertarian l-a invitat pe Trump la convenţia sa, în cele din urmă l-a ales drept candidat la alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie pe Chase Oliver, în vârstă de 39 de ani.
Oliver a candidat pentru un loc în Senatul statului Georgia în 2022 şi a obţinut 2% din voturi.
Partidul Verde – Jill Stein
Jill Stein, în vârstă de 74 de ani, de profesie medic, care a candidat din partea Partidului Verde şi în 2016, candidează din nou în 2024.
Ea şi-a lansat actuala campanie acuzându-i pe democraţi că şi-au trădat promisiunile referitoare la „muncitori, tineri şi climat iar şi iar – în timp ce republicanii nici măcar nu fac astfel de promisiuni”.
Independent – Cornel West
Activistul politic, filosoful şi academicianul Cornel West face o încercare de a atrage alegători mai progresişti, prodemocraţie.
West, în vârstă de 71 de ani, a candidat iniţial din partea Partidului Verde, dar în octombrie a spus că oamenii „vor mai degrabă politici bune în detrimentul politicilor partizane” şi s-a autodeclarat independent. El a promis că va pune capăt sărăciei şi va garanta accesul la locuinţe. AGERPRES
